Cine sunt eu cu adevărat? 3 lecții pentru minți haotice

Articolul ăsta vine ca o continuare la cel anterior. Să fac un mic rezumat:

Obișnuim să ne atașăm super mult de UN lucru din viețile noastre, de obicei meseria pe care o avem sau pe care ne-o dorim, și ne confundăm cu ea. 

Asta în viziunea unei societăți care pune preț doar pe câți bani ai și câtă atenție primești. Vizualizări, followeri …

Iar noi suntem mult mai mult decât ce scrie pe cartea noastră de vizită. Sau decât ne expunem în social media.

Avem cu toții în telefon oameni și meserii. Îl ai pe prietenul tău Bogdan Georgescu sau, de fapt … prietenul tău foarte bun Flocea sau Dinte. Și o ai pe Irina Conta … care e contabila. Sau e fosta ta iubită și nu mai contează, dar pe vremuri, Irina conta! 🙂

CINE SUNT EU?!

E prima oară în viața mea când îmi doresc să văd cine naibii sunt eu. Simt de ceva vreme că îmi lipsește ceva. Că sunt fake. Și probabil sunt. Am ascuns tot timpul parte din cine sunt cu adevărat. Că eu sunt mai sensibil și nu e ok. Nu e ok să plângi. Trebuie să fii puternic! Fii bărbat, whatever that means…

Am citit ceva într-o carte și m-a făcut să mă gândesc la ce vreau de la copilul meu. De când am hotărât că vreau să îmi pun viața în ordine, mă văd mai mult în relație cu el sau prin ochii lui.

Jessica Lahey (învățătoare și autoare) a pus într-o frază ce au răspuns cei mai mulți copii la întrebarea: Ce ai vrea să știe părinții tăi și crezi că nu știu?

"My parents think they know who I am but it's all their expectations of me and they have no idea who I actually am" – Jessica Lahey

Cei mai mulți părinți nu își privesc copiii cu adevărat. Îi privesc ca pe un potențial. Ca pe ce pot deveni ei ca să mai salveze ceva din viața mea.

Și am început să mă gândesc la asta. Cum fac să mă uit la fi-miu și să îl văd pe el? Nu ce cred eu că va fi sau ce vreau eu să reușească, ci ce e el. Punct!

Și a venit întrebarea … cine căcat sunt eu?! Stai … cine e Andreea, soția mea?! Eu nu cred că văd pe nimeni ca cine e de fapt. De la fiecare om văd ce vreau eu să fie pentru mine.

Și de unde aș putea începe dacă nu de la mine. Cine sunt eu?!

Am trecut prin … sunt Alex Mocanu! Păi nu sunt. Că nici măcar nu e numele meu complet ăsta. 

Sunt comediant! Nu sunt comediant acum, vorbesc serios. 

Sunt tată și soț. Da, dar asta nu spune mare lucru despre mine, nu?

Cine sunt eu?! E deep. Momentan încep cu cine NU sunt eu. 

Articolele astea au început fiindcă voiam să scriu despre mine. Unde sunt, unde vreau să fiu și cum ajung acolo. 

Fiindcă am realizat ce puternic e să scriu mult. E modul cel mai ușor de a vorbi cu mine. În scris. Să îmi pun întrebări, să îmi fac planuri, să mă plâng când mi-e greu, să înjur și să mă descarc. 

Unul dintre motivele pentru care am început să scriu versuri și să învăț să cânt e că muzica e mai deep și mă pot exprima și în alte moduri.

Vreau să ajung să mă uit la tine și să te văd cu adevărat. Și pot face asta doar dacă, înainte, mă pot uita la mine să văd cine sunt cu adevărat.

HAOS

Eu de când mă știu am vrut să fac de toate. Mai ales când venea vorba de ceva creativ. Mulțumesc lui Dumnezeu că am avut niște părinți care m-au lăsat să încerc toate căcaturile posibile și nu m-au descurajat.

M-am simțit atât de prost când a început să mi se spună trebuie să mă țin și eu de o chestie. Fiindcă așa trebuie! Doar așa o să reușești în viață. Te ții de o meserie și ajungi jmeker.

Dar întrebarea mea era: cum căcat găsești ce ți se potrivește sau ce îți place dacă nu faci 1000 de chestii?

LECȚII

Fiindcă vreau în continuare să fac o grămadă de lucruri dar nu mai sunt chiar tânăr și lipsit de responsabilități, am căutat să identific câteva idei care m-au ajutat sau sper să mă ajute în continuare:

1. Tai din ce nu e așa important ca să mă pot dărui lucrurilor pe care mi le doresc.

Ideea asta am adaptat-o de la Ramit Sethi. Din cartea lui "I will teach you to be rich" / "Cum se fac banii"

El spune:

Spend extravagantly on the things you love, and cut costs mercilessly on the things you don’t. - Ramit Sethi

Merge perfect și pentru lucrurile cărora le oferi atenție în viața ta. Îmi face plăcere să ies cu prietenii. Să merg în concedii. Să merg la munte. Bă dar îmi doresc foarte mult să experimentez cu muzica. Îmi sta pe creier de 20 de ani. Vreau să o fac! Nu am cum să le fac pe toate odată așa că trebuie să plănuiesc mai atent când păstrez timp liber sau pentru socializare.

Iar asta mă duce în lecția numărul 2:

2. Viața merge în sezoane

Așa cum iarna ne hrănim altfel decât vara și avem alte nevoie și alte activități; așa putem crea sezoane și în viața noastră personală. Pot să am un job care e constant dar câteva luni de zile să mă ocup să pun un business pe picioare. Sau să mă dedic unui hobby. Să învăț fotografie, de exemplu. Iar apoi câteva luni de zile să mă odihnesc sau să petrec mai mult timp cu familia.

3. Să îmi stabilesc valorile

Acum că încep să am o listă de valori după care vreau să îmi trăiesc viața, e ca și cum aș avea o fundație. O să îmi fie mult mai ușor să știu ce pot să construiesc și ce nu.

Dacă mă întrebi un lucru care mi-a schimbat viața este scrisul. Vorbitul cu mine … în scris. Nu e prima oara când ți-o spun și sigur nu va fi ultima. Pare că devine din ce în ce mai deep odată cu trecerea timpului.

Iar ce mi se pare acum că e un pas nou uriaș este asta. Să știu care sunt principiile dupa care ma ghidez.

Nu știu exact cine sunt și nu știu dacă o să aflu în curând. Știu însă că vreau să fac multe chestii. Să experimentez cât de mult pot în timpul ăsta scurt pe care îl am aici.

Daca ai 20 de ani, te rog, fă mai multe lucruri! Descoperă-te! Pana gasesti unul care e marfa. Apoi, sigur, focuseaza-te pe ala cu totul. Iar apoi, extinde iarasi când simți că ai nevoie de ceva nou.

Iar daca ai 30 - 40+ nu e tarziu! Mai lasa în căcat siguranta asta si confortul ăsta care ne mentine nefericiți și neîmpliniți, și fă ceva! Ceva creativ. Ceva care îți pune un zâmbet pe față că de figuri încruntate nu ducem lipsă.

Mulțumesc că ai citit
Pace și dragoste!
Alex